Alături de Maramureș sau de Bucovina, Țara Hațegului este una dintre cele frumoase regiuni din România. Dacă în primele două regiuni turismul s-a dezvoltat deja foarte mult, Țara Hațegului a rămas, până acum, mai departe de turismul de masă, cel organizat de agenții și de tour operatori.

Din acest motiv în Țara Hațegului, o regiune înconjurată trei mari grupe de munți – Parâng, Retezat și Poiana Ruscă – este încă posibil să dați peste sate fabuloase care nu au nicio pensiune. Prin urmare, dacă vreți să petreceți mai mult timp în zonă, va trebui să vă cazați la săteni sau să stați la cort.

Probabil că pentru vizitatorii care ajung aici este mult bine că pot vedea în liniște toate aceste obiective turistice – de la situri arheologice și mici biserici de piatră vechi de secole până la peisajele minunate din munți – fără să dea peste grupuri mari de turiști. Pe de altă parte, comunitățile locale ar avea mult de câștigat dacă mai mulți turiști și-ar petrece vacanțele în zonă.

Până să ajungeți acolo, Yahoo News România vă poartă cu ajutorul imaginilor într-o călătorie prin câteva dintre cele mai frumoase sate din Țara Hațegului. Dacă ați ajuns deja acolo vă invităm să ne împărtășiți povești de călătorie în secțiunea de comentarii.

1. Satul Densuș din comuna cu același nume se află în județul Hunedoara, la poalele Munților Poiana Ruscă.

Localitatea și împrejurimile sale merită să fie vizitate fără grabă, așa că cel mai bine ar fi să petreceți mai multe zile în Densuș. Este puțin probabil să vă plictisiți în satul hațegan deoarece are destul de multe obiective turistice, de la cele cultural-istorice la peisajele minunate și traseele pentru drumeții în natură.

Biserica de piatră „Sfântul Nicolae” din Densuș este una dintre cele mai vechi biserici din România. Forma din prezent datează din secolul al XIII-lea, dar cercetările arheologice realizate în anii 1961-1963 au stabilit că partea inferioară a pereților naosului și ai altarului aparțin secolului al X-lea, se arată pe site-ul Direcției Județene pentru Cultură Hunedoara.

Construită din pietre romane fasonate aduse de la ruinele orașului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, lăcașul de cult are o înfățișare destul de ciudată, atipică pentru o biserică.

Potrivit informațiilor publicate de administrația Geoparcului Dinozaurilor “Țara Hațegului”, biserica este un amestec de stiluri și materiale: unele ferestre sunt, de fapt, bucăți tubulare (racorduri) de canalizare romană, zidurile bisericii sunt sprijinite de coloane, în altar se află un capac de sarcofag, pietrele masive din ziduri păstrează cioplituri antice, iar pe acoperișul bisericii se află câțiva lei, vechi statui romane aduse pentru a înfrumuseța lăcașul de cult construit în evul mediu.

În interiorul bisericii se află o icoană interesantă în care Hristos este îmbrăcat în costum popular românesc. Din anul 1991 biserica se află pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.

Dincolo de casele tradiționale din lemn, de gospodăriile sătenilor și de drumurile pe care veți întâlni cai superbi sau vaci care se întorc seara la grajd însoțite de sunetul tălăngilor atârnate la gât, Densuș merită să fie vizitat și pentru traseul „Drumul vulcanilor” din Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”.

Insula tropicală de acum 70 de milioane de ani

Traseul este destul de ușor și nu durează mai mult de o oră dus-întors. „Drumul vulcanilor” pleacă din satul Densuș și urcă până în vârful unui deal, unde veți avea o panoramă superbă asupra localității, a munților și a dealurilor din jur.

În urmă cu 70 de milioane de ani, zona muntoasă de astăzi era un fund de mare. Pe-atunci, Țara Hațegului de astăzi făcea parte dintr-o insulă tropicală înconjurată de apa Oceanului Tethys. Se pare că insula avea aproximativ 80.000 de kilometri pătrați.

Pe versantul de nord, Dealul vulcanilor este acoperit de o pădure de fag și carpen în care veți descoperi un arbore impresionant, cu trunchiul foarte gros, plin de noduri și de încâlcituri: este un fag secular.

Poteca domoală urcă până în vârful dealului, unde se încheie cu o priveliște minunată asupra satelor Densuș și Ștei, întinse de-a parte și de alta a șoselei.

În satul Densuș s-au păstrat și urmele erupțiilor vulcanice de la sfârșitul Cretacicului (perioadă cuprinsă între 145 – 65 de milioane de ani î.Hr.), iar dacă sosiți în localitate veți avea ocazia de a vedea cum arată o bombă vulcanică. Prinse în maluri de pământ, aceste bombe vulcanice sunt fragmente de lavă sau roci rupte din coșul vulcanic în timpul exploziei, care au fost aruncate în aer. Acum, ele sunt captive în scoarță.

SURSA : YahooNews