Cautam resurse sa alimentam insa ne lovim de un gol ata de neprietenos. Cautam sa refacem din cioburi intregul atat de vital , datator de incredere si speranta .
Lucrurile parca au luat-o razna , nemaiavand capacitatae de a intelege ce se intampla .
Ne-am facut o obisnuinta de a cere si daca se poate sa nu dam nimic in schimb .
Stam la taifas cu motivatiile iar iubirea si daruirea trec neobservate pe langa noi .Unite , doresc sa poposeasca in gara nostra dar …din pricina vantului care a spulberat zapada , s-a dovedit a fi pierduta in ceata gandului .
In aceata nebunie a vremurilor uitam sa multumim pentru aerul pe care-l respiram , crezand ca ni se cuvine .

Liliana Carmen Stoica
fragment din ” O viata spectaculoasa”