Prin ierburile-nalte cad despletite ploi
Că într-un dans haotic desprins dintr-o poveste
Privind de la fereastră mi-am amintit de noi
Şi de-o iubire tristă ce-a fost şi nu mai este.

Nu ştiu de-s fericită că m-am eliberat
De o povara grea …acuma mi se pare
C-ai fost doar o himeră la care am visat
Şi rana ce-ai făcut-o mult mai puţin mă doare.

M-am vindecat de ţine,pot merge mai departe
Chiar de e drumul greu şi-adeseori cotit…
Da-mi voie să te ţin în suflet că pe-o carte
Pe care ţi-o doreşti fără s-o fi citit.

Ştiu,n-ai să înţelegi din jocul de cuvinte
Ce-aş vrea să spun,dar e mai bine aşa
Nu este cale pentru noi –nainte
Nici înapoi,la ce am fost cândva.

sursa: Daniela Paun