Cum transformi tradiţia într-o afacere

La nici 100 de kilometri de Bucureşti, în sudul judeţului Călăraşi, o comunitate mică dă lecţii de determinare şi voinţă. Asociaţia „Împreună pentru Viitor” din comuna Spanţov, cu sprijinul Fundaţiei PACT, a lansat pe 23 august o întreprindere socială ce promovează produsele meşterilor rudari. O astfel de afacere socială ar putea fi o soluţie pentru satele din sudul României care se confruntă cu un grad ridicat de sărăcie.

Ideea proiectului s-a născut chiar în comunitatea formată în proporţie de 40% din romi. Oamenii au realizat un portofoliu al tradiţiilor locale şi, împreună cu specialiştii, au căutat o idee pe care să o valorifice. Meşteşugul prelucrării lemnului a venit ca o alegere firească deoarece în trecut era foarte răspândit aici. În mâinile pricepute ale meşterilor, lemnul de plop netratat prindea forma lingurilor şi a altor obiecte de uz casnic. Oamenii le încărcau apoi în căruţe şi plecau cu ele prin împrejurimi pentru a le vinde.

Astăzi, numai cinci meşteri mai practică meşteşugul din cauza venitului mic pe care îl obţin din vânzarea obiectelor de lemn.

Sâmbăta trecută, după o ploaie scurtă şi răcoritoare, oamenii din Spanţov şi-au spus cu bucurie poveştile. Au primit oaspeţii într-o curte cu sălcii plângătoare, cu dansuri populare şi demonstraţii de prelucrare a lemnului şi i-au îndemnat să guste bunătăţile pregătite de femeile din sat.

Pentru Gheorghe Costea, unul dintre meşteri, lansarea acestei afaceri sociale a fost o adevărată sărbătoare. Are opt copii, însă niciunul dintre ei nu a moştenit dragostea pentru lemn.

„În prezent, este catalogată drept o marfă fără valoare… Într-o lună, eu pot să fac obiecte de cinci milioane: 20 de scaune, 5 copăiţe, 20 de linguri mari, 20 de farfurii şi 10 solniţe. Pe toate le vând pe cinci milioane, nu îmi ajung aceşti bani pentru toată familia”, spune meşterul ce a învăţat să mânuiască tesla la 14 ani.

Dintre obiecte, numai scaunele se vând în orice sezon, la un preţ de 35-45 de lei.

Cu toate acestea, bărbatul vorbeşte cu mândrie despre meşteşugul său şi simte că are o moştenire importantă de transmis.

„Noi lăsăm o ştafetă copiilor noştri- a vieţii, a meseriei, dar şi a imCopiii din Spanţov au redescoperit tradiţia meşteşugului în lemnCopiii din Spanţov au redescoperit tradiţia meşteşugului în lemnaginaţiei. Unii oameni se uită la câştig, dar valorile îi reprezintă de fapt. Poate tinerii cred că România este o ţară murdară, dar trebuie să le arătăm şi altceva, să le arătăm că valoarea acestei ţări sunt oamenii”, continuă meşterul, atent la fiecare vorbă.

Spune că mereu i-a plăcut să vorbească frumos şi corect limba română, că face şi pe mecanicul auto cu maşina sa nemţească şi că acum are în minte un proiect ce nu îi dă pace: patru-cinci cupe de lemn şi o masă rotundă, „ca a lui Burebista şi Decebal”. A făcut deja una dintre cupe şi, când vor fi gata toate, vrea să le scoată la vânzare pe internet.

Care este cea mai grea parte a proiectului său? „Trebuie să intri în interiorul lemnului, iar mânerul să iasă direct din lemn, să nu fie alipit. Acolo se vede măiestria!”, mai spune meşterul.

Unul dintre susţinătorii convinşi ai proiectului a fost pastorul Daniel Banu.

„S-a spus că tradiţia a murit… Sămânţa, ca să ofere rod când e pusă în pământ, trebuie să moară. Şi traditia a murit, dar apoi a înviat. Această meserie este foarte dragă oamenilor, am văzut că se poate face ceva din nimic. Eu îi încurajez că se poate mereu mai bine. Viaţa începe cu ceea ce ai si cu ceea ce eşti, nu cu ceea ce devii”, crede pastorul.

Afacerile sociale, o cale spre stabilitatea economică a comunităţilor mici

Asociaţia Împreună pentru viitor încearcă să găsească soluţii pentru comunitatea care are puţine oportunităţi de dezvoltare economică.

Cele trei tinere care au pus bazele asociaţiei în anul 2012- Estera, Emilia şi Cristina- nu se vor da bătute până când vor face cunoscute lingurile, mesele şi scaunele cioplite de meşterii din Spanţov.

„Ne bucurăm că am reuşit să ne mobilizăm, că am stârnit interesul comunităţii, dar şi că meşterii au avut un câştig material de pe urma acestui proiect. Nu ne vom opri aici, avem şi alte proiecte pentru comunitatea noastră”, spune Estera Anghel, coordonatorul afacerii sociale. Potrivit acesteia, în urma proiectului, mai mulţi oameni din comunitate au redescoperit acest meşteşug şi potenţialul lui economic şi vor să se alăture afacerii.

Asociaţia tinerelor din Spanţov a beneficiat de sprijinul Fundaţiei PACT pe tot parcursul proiectului- au dezvoltat un plan de afacere şi strategia de marketing şi au încheiat parteneriate cu designeri şi artişti din Bucureşti: Kaptura de Aer – Veronica Olariu şi Cristina Enuţă –  şi Ruxandra Sacaliş din Bucureşti. Unul dintre rezultatele acestei colaborări a fost şi instalaţia de linguri de lemn prezentată în iunie la Street Delivery.

„Comunitatea ta eşti tu!”

Asociaţia Împreună pentru viitor a mai lucrat cu Fundaţia PACT şi la alte proiecte. Unul dintre ele, „Împreună pentru comunitate, indiferent de etnie – tinerii din rural provoacă schimbarea” aduce în prim-plan tinerii din mediul rural, de etnie romă şi nu numai, care sunt încurajaţi să se implice activ în comunitatea lor.

„Sperăm să creştem capacitatea organizaţilor şi a liderilor locali de a lucra cu tineri romi şi neromi pentru că modele de succes există doar printr-un demers comun, prin puterea exemplului”, declară Laura Greta Marin, coordonatorul proiectului şi reprezentant al Fundaţiei PACT.

ONG-ul lucrează în 19 judeţe din sudul ţării, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor prin promovarea inţiativelor locale şi a responsabilităţii sociale.

Sursa: YahooNews

Anunțuri

Posted on August 28, 2014, in gadgeturi-IT. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: