Atunci când nu îmi reuşeşte ceva, când pierd ceva sau chiar pe cineva care alege un drum diferit de al meu, îmi spun că „nu a fost să fie !”. Şi mă resemnez în faţa eşecului sau a pierderii.
La această „putere” a mea de resemnare a contribuit mult educaţia primită încă de când eram copil. Mi s-a spus că nu pot avea ceva ce nu este al meu, că nu pot ține lângă mine oameni care nu îşi doresc să îmi fie alături şi că dacă am pierdut, înseamnă că acel ceva sau cineva nu trebuia să fie al meu. Read the rest of this entry →