Nu am cunoscut pe cineva pana la douazeci si opt de ani care sa fi spus ca tineretea este frumoasa si asta pentru ca nu stiau a o percepe, dar a o contempla in profunzimea ei. Era ceva de la natura, fara iz filosofic. Eu eram atat de preocupat de prezent incat uitam sa mananc sau ca acum doua zile trecuse postasul cu un plic. In subconstient ramasesera cuvintele ei agatate de mine. Read the rest of this entry →