Te uita, Liliana Carmen Stoica
Te uita
si uite, s-au nascut stapanii,
stapani pe pasiunea mea
si uite cum mai invadeaza
trairea ,cu tot ceea ce simte ea.
si uite, timpul cum se scurge
si-n aer se respira tot mai greu
te uita, raul negru cum mai curge
cu lacrimi reorganizate-ntrr-un careu
si uite , eu lucrez la pasiunea mea
si tu lucrezi cu aceiasi pasiune
cu-o umbra rupta chiar din umbra mea
tu nasti lumini conduse in ascensiune .
Si uite cum iubirea conditionata
devine ciob in fata chipului pierdut ,
de-un gand ascuns si flori inconjurata
ea moare si se naste la minut .
Nu, aceasta scena nu e oarecare
si uite ,crude amintiri ce nasc copii
bolnavi deja de vina si teroare
si ochi insangerati de pe sub palarii .
Sunt crucea ta, esti crucea mea
Iar viata ne e falsa primavara
si dezlegarea fulgilor de nea
e sarbatoarea dubla in zi aniversara .
sursa: Liliana Carmen Stoica
14. februarie 2018
Posted on februarie 21, 2018, in diverse. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.
Lasă un comentariu
Comments 0