Sexul iarna
Iarna iti ofera ocazia de a face mai multa dragoste si mai putin sex. Preludiile sunt – vrei, nu vrei – mai lungi, pentru ca aveti atatea haine de scos de pe voi. Si, cu fiecare nasture descheiat si fiecare fermoar desfacut devine tot mai incitanta asteptarea momentului culminant.
Daca vara gasiti mereu prilej de a petrece timpul si altfel decat in pat, cand afara este viscol si ninge naravas, ce poti face? De exemplu, iti poti ocupa timpul acasa, la caldurica, in bratele tandre ale omului drag. Aprinde lumanari parfumate si beti cate un pahar de vin rosu, cu efect afrodiziac.
Daca esti genul de om care la orice temperatura sub 25 de grade Celsius are picioarele si mainile reci, solutia perfecta pentru tine este sa faci mult sex de iarna. Este dovedit stiintific ca sexul stimuleaza circulatia sangvina, oferindu-ti energia si caldura (si la propriu, si la figurat) de care ai nevoie. Mai mult, daca faci zilnic sex pasional, sistemul tau imunitar ramane puternic si vigilent, ajutandu-te sa faci fata gripei si altor afectiuni de sezon.
Rugămintea unei cămăşi întoarse pe dos
Mi’am îmbrăcat cămaşa pe dos. Eram frumoasă, cu firele deşirate.
Pe etichetă scria Made in China, iar eu am râs
gândindu’mă că şi pe mine ar trebui să scrie Made undeva –
într’o maternitate, într’o ţară, într’un oraş, în pântecul rotund al mamei mele pe care’o iubesc.
Oare ţi’am spus vreodată că te iubesc?
De ziua ei i’am dăruit flori şi cărţi, asta mai demult, când era aici
şi când zilele nu respectau niciodată ordinea din calendar.
Pe urmă l’am petrecut pe tata-care-nu-e-chiar-tata într’un mormânt.
A luat cu el câteva haine şi’o viaţă. Şi lui i’am dat ceea ce a iubit – pământ şi flori.
I-au dat şi alţii. Cu gândul acesta aş putea să trăiesc. De fapt, aş putea să trăiesc cu multe gânduri.
De exemplu, gândul că n’am fost în stare să dau un predicat verbal şi un complement direct,
când încă mai era cineva care să merite lecţia mea de gramatică.
Dar asta e o altă poveste, întotdeauna alta şi niciodată a mea. La fel ca povestea pe care începusem s’o spun,
despre cămaşa mea deşirată şi made,
despre viaţa mea întoarsă pe dos şi poate frumoasă,
despre nevoia de fi şi eu făcută, ca să nu trebuiască zi de zi să mă fac,
într’o poziţie necomfortabilă de demiurg stângaci care şi’a uitat mâinile’acasă.
Şi’uite’aşa mi’am îmbrăcat cămaşa pe dos.
Mi’aş dori uneori să nu mai trăiesc în atâtea paranteze.
Să nu mai existe punctul şi virgula dintre fericirea de ieri şi neştiinţa de mâine.
Să nu mai înceapă totul de la teama să fi spus cândva, cuiva, ceva ce n’am să spun nici de’acum înainte.
Îmi aduc aminte ca şi cum nu mi’aş aminti eu, ci o cămaşă cu etichetă.
Îmi aduc aminte că l’am strâns în braţe şi l’am rugat să mai rămână puţin.
Poate credeţi că plâng. Nu plâng eu. E o cămaşă întoarsă pe dos care nu ştie cum să se răsucească.
Dacă aş fi made aş înţelege rugămintea ei şi m’aş dezbrăca.
Dacă aş fi made i’aş tăia firele şi aş face’o frumoasă.
Între timp, cos pe spate numele unei sat. Litere strâmbe, culoare neasortată cu pielea mea searbădă.
Nici măcar nu e originală marca de made.
Eu însămi nu sunt de marcă.
Nu sunt de firmă, dar râd,
gândindu’mă că şi eu trebuie să fi fost fericită undeva.
Nu mai există locul, se înţelege, pentru că nici fericirea nu mai există.
Un nume şi’atât.
Dar aş vrea să înţelegeţi, cămaşa mea e întoarsă pe dos,
aşa, întoarsă, e frumoasă şi are etichetă Made in China.
Cămaşa e fericită, deşi nu ştie că e fericită, pentru că în China a făcut’o cineva şi e made
sursa: dora-netlog
Sexul iarna
Iarna iti ofera ocazia de a face mai multa dragoste si mai putin sex. Preludiile sunt – vrei, nu vrei – mai lungi, pentru ca aveti atatea haine de scos de pe voi. Si, cu fiecare nasture descheiat si fiecare fermoar desfacut devine tot mai incitanta asteptarea momentului culminant.
Daca vara gasiti mereu prilej de a petrece timpul si altfel decat in pat, cand afara este viscol si ninge naravas, ce poti face? De exemplu, iti poti ocupa timpul acasa, la caldurica, in bratele tandre ale omului drag. Aprinde lumanari parfumate si beti cate un pahar de vin rosu, cu efect afrodiziac.
Daca esti genul de om care la orice temperatura sub 25 de grade Celsius are picioarele si mainile reci, solutia perfecta pentru tine este sa faci mult sex de iarna. Este dovedit stiintific ca sexul stimuleaza circulatia sangvina, oferindu-ti energia si caldura (si la propriu, si la figurat) de care ai nevoie. Mai mult, daca faci zilnic sex pasional, sistemul tau imunitar ramane puternic si vigilent, ajutandu-te sa faci fata gripei si altor afectiuni de sezon.
Mod de folosire a unui ou
În acest articol, aveţi cinci moduri suprinzătoare în care puteţi folosi ouăle de găină.
1. Apa în care aţi fiert un ou este extrem de folositoare. Lăsaţi-o să se răcească şi folosiţi-o pentru a uda plantele din ghivece. Dar puteţi uda şi plantele din grădină cu această apă (roşiile, de exemplu, vor creşte mult mai repede). Secretul stă în conţinutul extrem de ridicat în calciu al cojilor, element chimic pe care plantele îl adoră.
2. Dacă se întâmplă să rămâneţi fără lipici, puteţi apela cu încredere la un ou. Atunci când se usucă, albuşul de ou este foarte lipicios, aşa că va face cu siguranţă faţă atunci când doriţi să lipiţi hârtie sau carton.
3. Dacă se întâmplă să vă tăiaţi uşor la deget atunci când tocaţi legume în bucătărie şi nu aveţii un leucoplast la îndemână, puteţi folosi un ou pentru a opri sângerararea. Fierbeţi un ou şi aplicaţi peste rană acea membrană fină dintre coajă şi albuş. Aceasta are dublu rol: se va strânge şi va ajuta la oprirea sângerării şi conţine nutrienţi care vor preveni formarea unei cicatrice.
4. Albuşul de ou este un excelent înlocuitor pentru crema de pantofi. Se înmoaie un burete într-un albuş de ou bătut spumă şi curăţă pantofii. Funcţionează extrem de bine la pantofi de piele şi de lac, dar şi la genţi.
5. Bateţi unul sau două gălbenuşuri de ou împreună cu puţin ulei de măsline (dacă vreţi şi un miros plăcut pentru compoziţie, adăugaţi şi câteva picături de ulei parfumat). Aplicaţi această compoziţie peste păr, apoi aşteptaţi 20 de minute şi clătiţi bine cu apă caldă. Părul va fi mai puternic şi mult mai strălucitor.
Sursa: yahonews.ro
Si Microsoft vă citeşte email-urile fără acordul nostru
După ce au insistat enorm pe politica Google de a citi emailurile din Gmail, Microsoft face acelaşi lucru cu Outlook, dar numai câteodată. Zilele trecute atrăgeam atenţia asupra unui fost angajat Microsoft care a fost arestat pentru că postase indirect pe internet versiuni beta de Windows 7 şi Windows 8, cât şi fişiere ce ţin de activarea sistemelor de operare ale gigantului din Redmond. În parte, respectivul a fost arestat după ce au fost găsite informaţii acuzatorii pe contul de Outlook al colaboratorului său în această activitate. Pentru că partea de parcurgere a email-urilor li s-a părut destul de dubioasă celor de la Engadget, aceştia au studiat un pic metodologia din spate a respectivului gest. În definitv, lucrurile sunt mult mai simple decât par la prima vedere. În termenii şi condiţiile pe care nu le citeşte nimeni, Microsoft enumerează o listă destul de stufoasă de contexte în care vă poate citi email-urile stocate pe unul dintre serviciile sale de email, Outlook sau Hotmail. Dacă aveţi o bănuială că doar atunci când cineva de la NSA, FBI, CIA sau de la poliţie are o treabă cu contul vostru de email, cei de la Microsoft ,,cedează” presiunilor, vă înşelaţi amarnic. ,,Circumstanţele extraordinare” citate de Microsoft, în care oficialii companiei vă parcug mesajele în format electronic fără acordul vostru, sunt de fapt destul de flexibile. Acestea includ a) pentru conformarea cu legea, în răspuns la o cerere legală sau în cadrul unui proces legal, b) pentru protejarea drepturilor la proprietate ale Microsoft şi clienţilor Microsoft, inclusiv pentru sancţionarea voastră în folosirea serviciului în conformitate cu termenii şi condiiţiile de utilizare, c) în cazul în care, acţionând cu bună credinţă, accesarea şi publicarea conţinutului sunt necesare pentru protejarea siguranţei personale a angajaţilor Microsoft, a clienţilor Microsoft şi a publicului. Le-a scăpat oare ceva? În definitiv, la anunţul veştii, cei de la Microsoft au promis că pe viitor vor aplica un proces mult mai riguros înainte de a accesa contul de Outlook sau Hotmail al cuiva care nu este angajat al companiei. în plus, au promis că în raportul bianual de transparenţă vor include şi numărul căutărilor prin conturile de email ale utilizatorilor săi. Deşi sunt convins că aproape orice companie care oferă servicii de poştă electronică are o listă de termeni şi condiţii similare cu cele de mai sus, m-aş fi aşteptat ca cei de la Microsoft să fie diferiţi. La cât au insistat pe practicile similare ale Google în campania Scroogled, astfel de gesturi nu arată bine deloc.
Andra pentru ClicK
Cine sunt eu pentru ele?
Din când în când iau prânzul la un restaurant vegetarian. Mâncare bună, gătită în stil vegetarian, adică nimic de origine animală. Fără ou, fără lapte, fără smântână. Proprietarul s-a vindecat de o boală grea în urmă cu mulţi ani printr-un regim alimentar fără carne, iar de atunci vrea să-i înveţe şi pe alţii să mănânce sănătos.
Dar mie nu-mi place să mănânc singur. O masă bună asezonată cu o conversaţie faină se încadrează în categoria “Mari plăceri ale vieţii”. Aşa că, de câte ori mi se face poftă de hrană vegetariană, îmi sun prietenii. N-am reuşit până acum să atrag acolo niciun prieten mascul. Dorinţa lor de carne este întotdeauna mai mare decât curiozitatea de a încerca ceva nou. Cu o mică ironie, cu un zâmbet politicos sau cu un “îmi pare rău, am mâncat deja”, toţi mi-au refuzat invitaţia.
Prietenele mele au fost în schimb mult mai deschise. În decursul ultimilor ani am luat masa acolo cu Nicoleta, cu Alina, cu Denisa, cu Amalia, cu Dalia, cu Adriana, cu Ionela, cu Luminiţa, cu Iulia şi cu alte câteva prietene dragi mie. Ba chiar şi cu o iubită. Când am realizat că, în doar câteva luni, am fost acolo cu mai bine de 10 femei diferite, m-am întrebat ce cred oare ospătăriţele despre mine.
Cine sau ce puteam fi eu în ochii lor? Vreun VIP nu, că m-ar fi ştiut de la televizor. Un patron grijuliu cu sănătatea angajatelor? Un director de companie multi-level marketing (că doar femei am văzut să lucreze acolo)? Un şefuleţ care le face avansuri pe rând tuturor colegelor? Un politician care strânge semnături pentru ceva candidatură? Sau vreun soi de guru pe care adeptele îl adoră şi îl urmează oriunde? Ori, mai rău, un regizor de filme porno care vrea să-şi cunoască mai bine starletele? (Scuze, fetelor!)
În cel mai puţin probabil caz, puteam fi un om căruia îi place să asezoneze o masă bună cu o conversaţie faină, din categoria “Mari plăceri ale vieţii”. Iar lista de posibilităţi rămâne deschisă.”
Femeile sunt complicate
M este o portugheză bizară. Locuim amândoi în aceeași clădire prăfuită din Mukherjee Nagar, în nordul capitalei indiene. E zona cea mai săracă a New Delhi-ului. Până în sud, acolo unde viața are un ritm ceva mai modern, trebuie să luăm o ricșă, 15 minute până la stația de metrou și încă 45-50 până la Central Secretariat. De acolo, o altă ricșă. Traficul infernal și aglomerația de pe străzi mă descurajează adesea. Prefer să stau în nord. În primul an, M. își face un obicei din a merge în fiecare week-end într-un mall luxos și imens. Câteodată, rar, o însoțesc. Mergem la shopping session (așa numește ea evadarea aceasta săptămânală). Ne despărțim la intrare, îi las o oră, o oră și jumătate să probeze lenjerie intimă, pantofi, bluze, fuste, pantaloni și bijuterii, ne întâlnim apoi într-un punct fix, bem o cafea, mâncăm, bârfim, după care ne despărțim din nou. Când deja încep să o doară picioarele de atâta umblat prin magazine, mă sună, ne întâlnim la jumătatea distanței și facem un ultim tur al mallului (aripa rămasă neexplorată), de data aceasta împreună. Nu de puține ori, mă ajută să îmi aleg haine. La sfârșitul sesiunii de shopping, e întotdeauna foarte răbdătoare. Îmi alege cămășile, mă așteaptă în timp ce le probez și, apoi, rostește verdictul. E confortabil așa. De unul singur, sfârșesc inevitabil prin a privi sutele de cămăși din fața mea bulversat, confuz, ezitând între bej sau gri, galben pai sau portocaliu, in sau bumbac, între carouri, gulere contrast, modele cambrate etc. În cele din urmă, nu cumpăr nimic. Cu M., sunt de o eficiență maximă. Ea îmi așază în brațe cinci-șase produse, eu le probez pe rând, în treizeci de secunde primesc un yes sau no și gata.
În al treilea nostru an în India, până și M. a obosit. Ne petrecem din ce în ce mai multe weekenduri în Mukherjee Nagar. Îmi vorbește adesea, până seara târziu, despre bărbați. Despre bărbații care-o interesează. Mă uimește la ea grija pentru detaliu. Modul în care un bărbat, întorcând capul spre stânga, lasă liber vederii, pentru câteva secunde, o vena jugulară ușor proeminentă, pulsând, felul în care o gambă masculină tresare nervos în timpul unei alergări, imaginea unui corp masiv de bărbat aplecându-se înspre ea, în timp ce stă întinsă pe canapea, culoarea pantofilor și, mai ales, a șosetelor, vocea guturală, autoritară a unui bărbat pe care nu-l cunoaște fizic și cu care vorbește la telefon, toate acestea și multe altele o fac să intre brusc într-un soi de transă. Într-o astfel de transă, lui M. i se umezesc ochii. N-aș fi bănuit vreodată care e semnificația ochilor ei umezi dacă nu mi-ar fi spus. De atunci, am văzut-o adesea, în timpul vreunei cine ori pe stradă, privind sau vorbind cu un bărbat, într-o astfel de stare. Pentru oricine altcineva, de vină erau praful infernal din Delhi sau pur și simplu oboseala, în timp ce pentru mine era clar că în momentul acela M. nu mai era acolo, ci undeva pierdută în propria ei fantezie, declanșată de un gest al bărbatului din fața ei, de un cuvânt rostit de el sau de vreun tic verbal pe care nimeni în afară de ea nu-l observase.
Dacă scena se petrecea în apartamentul ei, erau toate șansele ca lucrurile să meargă mai departe, căci atunci M. devenea un animal de pradă. Bietul bărbat se trezea alături de ea, în patul confortabil din dormitor, înainte de a-și fi dat seama cum anume ajunsese acolo. Se va fi gândit probabil cu aroganță la propria lui masculinitate, fără a-i trece prin cap că ceea ce-l făcuse atrăgător era un simplu gest care, nemaiputând fi repetat în același context, rămânând singular, îi reducea spre zero șansele de a mai împărți, în viitor, același pat cu M. Mulți dintre ei n-au înțeles niciodată de ce nu li se mai răspundea la telefon a doua zi. Când scena are loc în public, totul se complică. Ochii lui M. nu rămân umezi pentru multă vreme. Când bărbatul din fața ei începe să flirteze conștient, să flateze așa cum bărbații cred că pot flata o femeie, se apropie dezastrul. M. își pierde interesul, începe să fie agasată de asaltul acesta masculin și enervarea ei crește direct proporțional cu intensitatea flirtului. Devine, atunci, insuportabilă.
Modelul ei erotic (unul dintre ele) e Nick Cave. Nick Cave și P. J Harvey, cântând împreună Henry Lee. În starea potrivită, M. poate privi la nesfârșit videoclipul acesta, în tăcere, cu ochii umezi, bărbia sprijinită pe genunchi și țigara în mâna dreaptă. Îmi spune că există acolo o tensiune subtilă între calmul cu care melodia curge și vocea lui Nick, ușor distantă, sarcastică. Apoi, P.J Harvey, cu erotismul ei rece, potențat de o voce în deplin acord cu cea a partenerului ei… O ascult compătimindu-mi condiția; femeile sunt complicate. Prea complicate…”
borceablog 