Daily Archives: aprilie 27, 2014

Nu ai decat un singur neuron

Am mai spus pe aici că jignirile nu sunt harpoane pentru realitate. Totuşi, voi analiza o “glumă” din categoria aceasta :“Nu ai decât un singur neuron în creier!” Cum verificăm ? Acum, prin “brain hacking”, ceea ce s-ar putea traduce “pirataj al creierului”. Însă voi amâna lămuririle despre modernul “pirataj al creierului”. Deocamdată merg pe un parcurs clasic. Şi poate că în cultura română nu s-au dat suficient de multe lămuriri despre acest drum, atunci când trebuia. Rumânii au fost prea mult preocupaţi să lupte –după Congresul de la Berlin din anul 1878, unde s-a impus “împământenirea”, dar nu pentru români!- întru aplicarea legii agrariene a lui John Locke prin răscoale periodice (vezi “1907”, vezi “Noi vrem pământ!”, poezia este bine documentată filosofic, George Coşbuc citea în acea perioadă şi făcea traduceri pe româneşte din John Locke, pe linie agrariană, dar şi pedagogică!, cred că am găsit prin biblioteci publice textele sale, prea puţin solicitate de alţii). Să revenim noi la jocul “Un neuron, doi neuroni”. Sau mai mulţi. După cel de al doilea război mondial, acest joc a fost practicat – cu multe ipoteze de lucru ştiinţifice, cu mulţi termeni noi!- de către psihologul Canadian Donald Hebb. La acest personaj se referă sintagmele din psihologia modernă cum ar fi “teoria hebbiană” şi “interpretarea hebbiană”. De exemplu acelea din “psihologia atenţiei” care se aplică acum societal în “economia atenţiei”, şi vezi ce spune –efectiv!- antropologul de la compania Microsoft.  Cel de al doilea război mondial – m-am referit de fapt la cartea lui Donald Hebb din anul 1949 prezentată şi de Wikipedia pare a fi la o distanţă importantă în timp. Canadienii şi nord- americanii judecă în general folosind ca măsură a timpului o singură generaţie. Proba ? Păi ambasadorul American Mark Gitenstein nici măcar n-a auzit despre Thomas Jefferson şi Ideologia lui primară inspirată de Antoine Destutt de Tracy ! Dar lucruri importante în filosofia politică europeană – aceasta o zic special pentru domnul Mark Gittenstein, implicită fiind şi evaluarea defectuoasă pe care a făcut-o evenimentului realmente revoluţionar petrecut la noi pe data de 29 iulie 2012- precum şi în psihologia europeană, lucruri foarte importante şi acum, de vrem să reducem costurile educaţionale pentru generaţiile care urmează, se petrec de vreo două sute de ani ! Totuşi să revenim, fără de pirataj!, la jocul psihologic chemat “Ansamblul de mai mulţi neuroni”. Pedagogia Montessori este încă la modă- am mai vorbit pe aici despre aplicarea sa eficientă în şcolile evreieşti din New York- şi ea se bazează, totuşi, totuşi!, pe asociaţionist-senzualismul din Ideologia primară. Asociaţionist-senzualismul din Ideologia primară este încă adevărat, deşi datează de vreo două secole şi mai bine!, el fiind „cale iniţiatică“ în psihologie (şi nici nu va fi vreodată altfel!). Ce anume vizează alegaţia “Nu ai decât un singur neuron în creier!” din punctul de vedere al asociaţionist-senzualismului ? Eu am citit lucrurile acestea prin 1964-1965 când apăruse cartea lui Henri Wallon, excelent tradusă de către academicianul Alexandru Duţu (domnul Adrian Năstase l-a cunoscut personal) care intrase în cultura noastră mare prin mişcarea ortodoxă “Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim. Deci:  “Ce anume vizează alegaţia” ? Păi, în sensul primar al glumei de început, conexiunile dintre neuroni în creierul omului! “Un singur neuron în creier” cu ce anume s-ar putea conecta ? Cu nimic ! Deci omul acela nu gândeşte ! Scuzaţi-mi excesul de maieutică la care am recurs. Ei, şi spune acum domnul Donald Hebb, conexiunile de neuroni în creierul omului se realizează prin “plasticitate sinaptică”. În cazul de faţă, îi imput domnului Donald Hebb acest exces de sintagme pe care l-am folosit. Dar aceasta-i “paradigma” ! Respectivele organizări neuropsihologice prin „plasticitate sinaptică“ se cheamă engrame. Nu mă refer la semnificaţia engramei din eresul scientologic, ci într-un mod foarte explicitat la semnificaţia engramei din Neuropsihologie. Spun din nou că a merge pe calea iniţiatică a Ideologiei reduce costurile educaţionale.

Reclame

Sora pierduta a Antoniei este la Hollywood

a8d9c50d1d07f674fe202c27811b8849 Desi au cariere complet diferite, totusi se bucura de aceeasi atentie din partea publicului.

In timp ce Antonia isi incanta fanii cu o voce superba si cu cele mai in voga melodii ale momentului, Amber Heard isi uimeste admiratorii cu fiecare aparitie neasteptata pe marele ecran, fiind distribuita in filme cu potential, alaturi de actori celebri de la Hollywood.

Asemanarea izbitoare dintre cea mai frumoasa cantareata din Romania si viitoarea sotie a lui Johnny Depp este mai mult decat evidenta, ambele fiind inzestrate de natura cu o frumusete aparte, datorita careia reusesc sa se faca remarcate in orice moment al zilei, indiferent de stilul vestimentar pe care il adopta.

 

De cele mai multe ori insa, vedetele sunt surprinse la evenimente cu pretentii, unde aleg sa poarte rochii elegante, care le pun in valoare formele de invidiat si isi scot in evidenta ochii mari, albastri si zambetul cuceritor cu machiaje discrete, dar de efect.

 

Ce parere ai de asemanarea dintre cele doua vedete? Care iti place mai mult?

 

sursa: perfecte.ro

Avem cele mai multe accidente din Europa

Pentru ca nu avem drumuri de viteza, cu sisteme si benzi de siguranta suficient de late, romanii mor cu zile in accidente auto.

Oficial suntem pe primul loc in Europa la acest sumbru capitol. Statistica arata ca zonele cele mai periculoase sunt situate chiar langa santierele autostrazilor in lucru.

90% din infrastructura din Romania este cu o singura banda pe sens. Asta inseamna ca orice depasire este periculoasa si se poate termina cu un accident. Mai ales ca, de regula, drumurile nationale nu au benzi suplimentare, de siguranta. Iar iluminatul stradal pe timp de noapte este practic inexistent.

Potrivit Masterplanului pentru Infrastructura publicat de Ministerul Transporturilor, 40% dintre accidentele rutiere soldate cu victime au loc intre orele 17 si 22. In acelasi document se mentioneaza ca pe drumurile cu o singura banda pe sens riscul de accident este de sase ori mai mare decat pe autostrada.

Politia a stabilit segmentele de drum de 1 kilometru, unde in ultimii cinci ani au avut loc cel putin zece nenorociri. Ironia sortii, tronsoanele cu risc se afla chiar in apropierea unor autostrazi in constructie.

In ultimii cinci ani, pe DN1, langa Sibiu, au murit 15 oameni. La numai 7 kilometri distanta, drumul si-a luat un alt tribut. Accidentele erau putin probabile, daca soferii circulau in siguranta pe autostrada Sibiu – Pitesti, doar ca nu a construit-o nimeni pana acum.

Pe drumul DN7, la iesirea din Deva, au murit 10 oameni din 2007 pana in 2012. In paralel cu acest loc al groazei ar fi trebuit sa treaca autostrada Lugoj – Deva.

Pe DN1, in preajma localitatii Sacel din judetul Sibiu, s-au stins noua persoane in ultimii cinci ani. In apropiere se construieste autostrada Orastie – Sibiu, care trebuia sa fie gata acum un an, insa romanii vor circula pe ea fara sa-si riste vietile abia din noiembrie.

Rata mortalitatii este de 750 la un milion de masini, de trei ori mai mult decat in vestul Europei. Insa drumurile din Romania nu sunt doar periculoase, ci si costisitoare.

Pe soselele de la noi se circula in medie cu 66 de kilometri pe ora. In conditiile in care ar trebui sa calatorim potrivit mediei europene, cu 100 km pe ora.

La viteze ridicol de mici, masinile consuma mai mult, iar soferii platesc mai mult pentru carburant.

SURSA: STIRILEPROTV