Category Archives: informatii utile
Solarii la cheie
Cererea tot mai mare de legume românești a dus la punerea în practică a unei idei de afaceri care să-i sprijine atât pe micii cât și pe marii producători.
Este vorba despre o companie care va realiza solarii la cheie, într-o fabrică situată în apropierea Bucureștiului, în comuna Mihăilești.
Inițiatorii proiectului estimează că prețul pe metru pătrat de solar, complet echipat, cu sistem de irigații va fi de 7,5-8 euro.
În funcție de terenul disponibil, dimensiunile solariilor vor putea fi personalizate, cele mai multe având însă o lățime cuprinsă între 8 și 10 metri și o lungime între 50 și 100 de metri.
Fabrica de solarii de la Mihăilești și-a propus să realizeze 400 de hectare de solarii pe an, iar până în 2020 să ajungă la o producție de 3.000 de hectare.
De asemenea, producătorul ar urma să asigure un serviciu complet, inclusiv acela de a efectua măsurătorile în teren, montarea și întreținerea solarului.
”În acest moment, cererea de legume românești este tot mai mare, însă pentru a obține producții bune de roșii, ardei sau de castraveți, cel mai bun rămâne tot mediul protejat, solarul sau sera”, a declarat pentru Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe, pentru agrointel.ro.
Ideea afacerii i-a venit însă lui Tănase după ce și-a dat seama că multe familii din mediul rural și-ar dori să înceapă o afacere cu legume pentru a-și asigura traiul.
Sursa: YahooNewz
Cum să folosim centrala termică să ne scadă factura
Verificările tehnice periodice (VTP), folosirea corectă a echipamentelor şi reviziile centralei termice din locuință asigură un randament ridicat și duc la un consum și o factură mai reduse la încălzire.
Pe lângă acestea, există câteva măsuri simple ce pot ajuta la reducerea costurilor pentru încălzirea locuinţei atunci când este folosită o centrală termică.
Printre acestea se numără verificarea ca radiatoarele să nu fie acoperite cu obiecte ce pot bloca schimbul de căldură şi izolarea geamurilor, uşilor şi chiar a pereţilor, acestea fiind sursa celor mai mari pierderi de căldură din locuinţă.
De asemenea, menţinerea unei temperaturi constante în camere, în jurul valorii de 21 grade C, este importantă, alături de folosirea de dispozitive de reglare (crono-termostate) ce pot aduce economii considerabile prin programarea funcţionării centralei termice.
Și efectuarea verificării tehnice periodice obligatorii la timp şi a activităţilor de mentenanţă sunt necesare pentru a se prelungi durata de viaţă a sistemului, evitând consumuri nejustificate.
”Verificarea tehnică periodică și reviziile regulate sunt operaţiuni esențiale pe care utilizatorii de centrale termice trebuie să le ia în calcul încă de la cumpărarea unui aparat. În acest sens, recomandarea noastră este ca achiziţia să fie influenţată de perioada de garanţie şi de serviciile post-garanţie puse la dispoziţie de producător”, a declarat Cătălin Drăguleanu, reprezentantul unei companii producătoare de centrale termice.
Potrivit lui Drăguleanu, în acest moment, doar aproximativ 10% dintre românii care se află în căutarea unei centrale termice de apartament consideră perioada de garanţie şi calitatea serviciilor de mentenanţă drept criterii esenţiale de selecţie, însă acest procent este în creştere de la an la an.
Verificarea tehnică, o dată la doi ani
Conform legii, verificarea tehnică periodică trebuie efectuată cel puțin o dată la doi ani de către o societate autorizată de ISCIR (Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat) şi constă în verificarea funcţionării corecte şi sigure a centralei termice.
Potrivit lui Cătălin Drăguleanu, pe lângă caracterul obligatoriu al verificării tehnice periodice, aceasta are și o serie de avantaje.
Cel mai important dintre acestea este reprezentat de reducerea costurilor.
Funcționarea îndelungată sau în condiţii incorecte a unei centrale termice duce la uzura pieselor, iar în timp pot apărea disfuncționalități, acestea din urmă ducând la creșterea temperaturii de ardere a gazelor. Astfel, crește consumul de gaze și, implicit, se vor majora și costurile.
În general, în cadrul verificării tehnice periodice, se probează integritatea aparatului și a menținerii condițiilor inițiale de instalare, se reglează instalația de ardere în scopul realizării unei arderi complete, se analizează gazele arse și încadrarea valorilor în limitele admise, se verifică funcționarea corectă a dispozitivelor de control, reglare şi siguranță și se efectuează și alte verificări aplicabile în conformitate cu condițiile tehnice prevăzute în livretul aparatului.
Dincolo de verificarea tehnică periodică a centralei termice, obligatorie prin lege, o revizie efectuată anual este indicată pentru a se mări durata de viaţă a sistemului.
Sitrea zilei: Gara de Nord, la zi aniversara
Stiati ca pe 25 septembrie 1872 a fost inaugurata Gara de Nord? Odata cu inaugurarea principalului nod feroviar al tarii a fost deschisa si prima linie de cale ferata din Romania: Bucresti_Ploiesti.
Sursa: mediafax.ro
Blestemul Neniei. Scalda femeilor (1)
Cap. 1
Motto
Mamă, decât mă făceai,
Mai bine în Murăş m-arunca-i.
– Ptiu, stropşâte-ar, pui de cuc în cuib străin, se spune că ar fii spus Maria, soacra Liviei în timp ce o punea pe Nenia, prunc născut de câteva minute, în pat, lângă mama ei Livia.
A fost prima şi ultima dată când Nenia a fost în braţele bunicii ei. Era 31 decembrie 1899, sfârşit de veac şi început de veac nou, cu toate schimbările ce aveau să fie în tumultosul secol XX. Fetiţa a fost botezată Anica, dar toţi îi spuneau Nenia.
Cu vreo 3 ani înainte de acestă întâmplare, într-o primăvară, în sat a început să umble vestea că vine groful la moşia din sat. Nu ar fii fost nimic nou, dar groful care-şi avea reşedinţa undeva la un castel în Bihor, venea de obicei toamna, nu primăvara, după culesul recoltei, care de obicei era slabă, multe pământuri erau nelucrate din lipsa braţelor de muncă. Români din acel sat erau oameni liberi care-şi lucrau pământul lor, numai cei mai săraci lucrau pe pământul grofului. Srăbunicul grofului a primit de la Împărat pământurile din jurul Mureşului, ca recompensă de război, s-a stabilit acolo, a construit un castel, acolo a trăit şi a murit fiind îngropat în cimitirul din curtea bisericii Greco-Catolice din acel sat, neexistânt cimitir şi biserică reformată. Şi acum se văd de pe şoseaua ce trece prin sat ruinele criptei unde-i îngropat groful. Urmaşii lui nu s-au mai întors în sat să locuiască la castel, de castel ocupându-se un om de încredere, Gyula şi slugile. La castel era mare forfotă, se zugrăveau odăile castelului, se curăţau geamurile, se grebla iarba uscată din parcul şi curtea castelului. Pe lângă slugile de la castel au fost chemate şi femei din sat să ajute la pregătirea castelului pentru primirea grofului. A venit şi ziua cea mare când totul era pregătit şi se aştepta sosirea grofului. La poarta castelului erau adunaţi mulţi oameni din sat, care mai de care mai curios de sosirea grofului.
– Se vede caleaşca, se vede caleaşca, striga o ceată de copii, puşi să pândescă sosirea alaiului.
Întradevăr nu peste mult timp în curtea castelului au intrat două caleşti cu perdelele trase, însoţite de vreo 10 bărbaţi călare. Unul dintre bărbaţi era groful, se vedea după felul semeţ cum călărea, după îmbrăcăminte şi ordinele pe care le dădea într-o limbă aproape necunoscută sătenilor. Din prima caleaşcă a coborât o femeie cu un copil în braţe. Era o tânără firavă, îmbrăcată cu o rochiţă lungă de matase roz şi ornată cu o mulţime de panglici. Pe cap avea o pălăriuţă roz de sub care se revărsa peste umeri, un păr lung, negru. Groful s-a repezit să o ajute să coboare, a luat copilul în braţe şi însoţit de tânară şi de restul femeilor, care au coborât din cele două caleşti, au intrat în castel. Atât au putut să vadă oameni de la poartă, dar imediat au înţeles că groful a venit la moşie împreună cu soţia şi copilul lor şi că probabil vor sta mai mult. Femeile se uitau una la alta cum erau îmbrăcate, în costumul lor tradiţional format din ii albe înflorate, peste care purtau pieptare de miel, iar în loc de fuste, poale lungi până la gleznă, din pânză albă încreţită şi deasupra poalelor cătrinţe din pănură neagră cu broderie de mătase neagră. Aproape toate femeile din sat erau la fel îmbrăcate. Acum ele se minunau de rochiile lungi şi largi, de pantofii eleganţi, de pălăriile ce le purtau pe cap acele femei, care au coborât din caleşti. Nici când mergeau în orăşelul cel mai apropiat de sat nu au văzut femei atât de frumos şi elegant îmbrăcate. Parcă o lume de poveste a coborât în curtea castelului.
Câteva zile la rând din curtea castelului s-a auzit plâset jalnic de copil, până ce groful prin intermediul lui Gyula, care vorbea româneşte şi ungureşte, a chemat-o pe moaşa- doftoroaie din satul vecin. Femeia a venit, a desfăşat fetiţa, îmbăiat-o cu mâinile ei, în timp ce bolborosea nişte descântece într-o limbă neînţeleasă de grof şi cei prezenţi, pe urmă a tras-o pe grofoaie într-o altă cameră, a pus-o să-şi desfacă rochia în faţă şi a început să-i pipăie sâni. Pe urmă s-au întors în camera unde era groful şi a spus pe româneşte:
– La grofoaie i-o săcat laptele. Nu avea voie să plece la un drum aşa de lung înainte de 6 săptămâni de după naştere. La popă o fost?
Omul grofului a tradus ce a spus femeia. Toţi din cameră s-au mirat: ” Ce legătură are popa” Numai Gyula ştia despre ce era vorba, el era singurul ungur din sat dar avea o soţie româncă şi copii.
– După ce chemaţi popa şi îi citeşte molitfa, trebuie să căutaţi o femeie cu copil mic care să alăpteze fetiţa. Dar numai după molitfă, altfel nicio femeie din sat nu se va apropia de o femeie spurcată, a mai spus moaşa.
A venit preotul din acel sat şi sub privirile curioase a grofului şi a celorlanţi , i-a cerut femei să îngenuncheze în faţa lui, i-a pus patrafirul peste cap şi a început să-i citescă molifta de curăţenie a lăuzei. Era pentru prima dată că femeia îngenunchia în faţa cuiva. După ce a terminat de citit, i-a cerut femei să se ridice şi să-şi facă cruce. Femeia nu înţelegea. În religia reformată, credincioşi nu-şi fac cruce nici nu se închină la icoane. Din privirea soţului ei a înţeles că trebuie să se supună ritualului împus de preot.
Peotul a prins-o de mână, i-a împreunat primele trei degete de la mâna dreaptă, le-a înmuiat în agheazmă, pe urmă i-a pus mâna cu degetele împreunate pe frunte, pe piept, pe umărul drept şi pe umărul stâng.
– În numele Tatălui, a Fiului, a Spiritului Sfânt, Amin.
– Amin, a rostit femeia.
În clipa aceea a simţit o înălţare şi o iluminare a sufletului, ce nu a simţit niciodată, nici măcar la 14 ani, când a confirmat în religia ei reformată. Atunci a ştiut ce se întâmplă, iar acum era ceva nou pentru ea.
A doua zi dimineaţa, 7 femei cu copii în braţe aşteptau într-o odaie de la castel, neînţelegând de ce au fost chemate. Cu toate că oameni din sat erau oameni liberi, groful avea puteri administrative asupra lor şi nu aveau curajul să se opună. Până atunci au fost liberi, au făcut ce au vrut pe terenul satului, dar groful le putea lua dreptul de păşunat a oilor, a vacilor, să nu mai aibă dreptul să-şi ducă porcii în turma de porci de pe malul Mureşului, vara. Ştiau ce au păţit alţi tărani de pe moşiile învecinate, care s-au opus grofului.
Groful însoţit de Gyula, de soţie şi câteva femei priveau cu interes mamele cu copiii în braţe. Deodată un copil începe să scâncească. Femeia care-l ţinea în braţe a căutat un loc unde să se aşeze, şi-a desfăcut şiretul de la ie şi şi-a scos sânul cu gândul să-şi alăpteze pruncul. Înainte de a băga sfârcul în gura copilului, laptele a tâşnit şi a stropit faţa copilului. Femeia înconştient şi-a ridicat tivul de la poale şi a şters faţa copilului. Groful a văzut picioarele albe ale femei şi în clipa aceea ceva s-a aprins în el.
– Ce femei vulgare, a spus soţia grofului. Una ca asta trebuie să-mi alăpteze fetiţa? Trebuia să aduc o bonă cu mine.
Însoţitoarele femeii au început să râdă.
– Da! Asta trebuia să faci. Să cauţi o bonă, nu să aduci cu tine tot felul de mătuşi, verişoare, nepoate bune de nimic.
Femeile, când au auzit vorbele aspre ale grofului au tăcut şi au plecat, lâsând-o singură pe soţia grofului. Ştiau că nu-s agreate de grof.
Seara pe poarta lui badea Gheorghe a întrat Gyula, omul grofului.
– Sara bună, a salutat el.
– Sara bună, dar di ce ai vinit până aici. Trăbuia să trimiţi vorbă şî vinem io la castel, aşe ca altădată.
– M-o trimis grof-ur să stau de vorbă cu tine şî cu Livia. Grofu o văzut că Livia are destul lapte în ţâte, cât să sature doi copii şî vre’ ca să-i fie doică la domnişoara Eliza.
Badea Gheorghe a rămas pe gânduri. Ştia că groful nu poate fi refuzat.
– Şî de gospodăria cine vede, a spus cu arţag Maria, mama lui Gheorghe. Io nu pot singură să văd de gospodărie, să-l grijăsc şî pe Uănu, să merg şî pe hotar la lucru.
– Vine de câte ori trebuie să o alăpteze pe Domnişoara Eliza, pe urmă poate veni acasă să vadă de treburile gospodăriei iar pe Uănu poate să-l aducă cu ea la castel. Pestru asta va primi creiţari.
Când a auzit că e vorba de creiţari, Maria parcă s-a mai îmbunat.
A doua zi, dis de dimineaţă, Livia cu Uănu în braţe, bătea la uşa castelului. I-a deschis o slujnică. În castel toată lumea încă dormea, doar domnişoara Eliza plângea. A luat-o în braţe, dar un miros de lapte acru şi urină a făcut-o să strâmbe din nas. Nu putea să o alăpteze aşa murdară! Din sânul ei trebuia să sugă şi Uănu, care mirosea a levănţică şi busuioc.
A cerut slujnicei să pună apă la încălzit şi să aducă o covăţică. Aşa a găsit-o groful când s-a trezit, scăldând mica făptură. A stat şi a privit cum cu îndemânare a scos fetiţa din apă i-a sprijinit capul şi trupul pe un braţ al ei, iar cu cealaltă mână a clătit-o de clăbuci. Pe urmă a pus-o pe o învelitoare de pânză albă. a ştrers-o cu grijă şi a cerut de la slujnică untură de raţă cu care a uns funduleţul roşu, opărit de la urină, pe sub subsuori şi în zonele unde pielea fetiţei avea cute. Între timp s-a trezit şi soţia grofului care privea îngrozită cum Livia îi unge fetiţa ce ceva dintr-o cană de lut. E adevărat că a adus cu ea nişte pudre şi unguente, dar nici prin cap nu i-a trecut să le folosească. Nici că fetiţa trebuia spălată şi schimbată mai des. După ce a terminat de toaletat fetiţei, Livia a îmbrăcat-o cu hăiniţe curate şi a pus-o la pieptul ei. Domnişoara Eliza a adormit la pietul Liviei sătulă, curată şi fericită. Din ziua aceea nu s-a mai auzit plânset de copil la castel. Livia venea în fiecare dimineaţă, găsea totul pregătit pentru băiţa zilnică, scălda fetiţa o alăpta şi pleca acasă. Mai târziu se întoarcea, îi schimba scutecele, o alăpta şi pleca din nou acasă. Venea la castel de 5 ori pe zi, avea noroc că locuia aproape de castel. Peste o lună şi jumătate, Elisa gângurea fericită când o vedea pe Livia. Era singura căreia îi gângurea.
Sursa: alinadinardeal
Boloni pariaza pe ramanerea lui Piturca la Nationala
Fostul selecţioner al Nationalei Romaniei, Ladislau Boloni (61 de ani) a comentat o posibila plecare a lui Victor Piţurcă la o echipa din Arabia Saudită. Ladislau Boloni, antrenor care pregăteşte în prezent echipa Al-Khor, din Qatar, este ferm convins că antrenorul Victor Piţurcă va rămâne selecţionerul naţionale a României. ”Eu vă spun că Piţurcă nu pleacă. Facem pariu? Eu pun o sută de euro, iar dumneavoastră o sută de lei”, a spus Boloni, la postul tv. Dolce Sport.
Boloni a evitat, intr-un mod diplomatic, să spună dacă ar fi tentat să preia acum postul de selecţioner, în cazul în care Victor Piţurcă va pleca : ”Nu vreau să răspund la întrebări ipotetice. Mă mir că se vorbeşte că Piţurcă ar fi semnat deja şi că se cunoaşte salariul pe care îl va avea”- a complectat Boloni.
Ce costuri ascund cardurile
Retragerile gratuite de numerar de la bancomatele băncilor emitente ale cardurilor au în spate diferite comisioane, cum ar fi, de exemplu, cel oprit în momentul în care posesorul contului și al cardului primește o anumită sumă de bani.
Iată patru bănci care nu percep comision de retragere numerar de la propriile ATM-uri.
Banca Transilvania
Cei care au cardul de salariu la Banca Transilvania pot face retrageri gratuite de la ATM-urile băncii. În cazul în care retrag bani de la ATM-urile altor bănci, atunci suma va fi comisionată cu 0,5%, la care se adaugă 2,5 lei.
De asemenea, contul curent al cardului are un cost anual de zero lei, fără alte taxe de deschidere sau administrare, potrivit descrierii postate pe conso.ro.
Pe de altă parte, atenție însă că banca comisionează toate încasările posesorului de card.
Astfel, posesorul cardului va fi comisionat atunci când încasează orice sumă de bani. Comisioanele diferă în cazul în care este vorba de o plată intra sau interbancară.
În cazul încasărilor intrabancare, respectiv tot de la Banca Transilvania, posesorului de card i se va opri între 1,5 și 8 lei, în funcție de suma primită. Pentru o încasare egală sau mai mare de 50 de lei, posesorul cardului va fi comisionat cu 1,5 lei.
Pentru toate sumele cuprinse între 50 și 1.000 de lei, banca va opri 3 lei. Cu 4 lei va fi comisionată o încasare intrabancară cuprinsă între 10.000 și 50.000 de lei, în timp ce pentru o sumă egală sau de peste 50.000 de lei, banca va opri 8 lei.
În ceea ce privește plățile interbancare, respectiv făcute din contul altei bănci, posesorul cardului va avea de suportat un comision cuprins între 2,7 și 18 lei.
Astfel, pentru o încasare interbancară egală sau mai mare de 50 de lei, posesorul cardului va fi comisionat cu 2,7 lei, iar pentru sumele cuprinse între 50 și 1.000 de lei, banca va opri 4,2 lei lei.
Pentru o plată interbancară cuprinsă între 10.000 și 50.000 de lei, posesorul cardului i se va opri suma de 6 lei, în timp ce pentru încasări ce depășesc 50.000 de lei, comisionul este de 18 lei.
În cazul în care vreți să retrageți numerar de la ghișeul băncii, atunci veți fi comisionat cu 0,4% din suma retrasă, minimum 3,5 lei.
Marfin Bank
Și cei care își deschid un cont curent și un card de debit la Marfin Bank beneficiază de retrageri gratuite de la bancomat.
Produsul aduce însă pentru posesor o taxă anuală de administrare de 15 lei, dar și un beneficiu venit sub forma unei rate a dobânzii anuale de 0,2%. Contul curent de la Marfin Bank nu are alte comisioane, precum cel de deschidere sau administrare.
Retragerile de numerar de la ATM-urile Mafin Bank nu sunt comisionate, dar în cazul în care scoateți bani de la bancomatele altor bănci, veți plăti un comision de 1% + 2,5 lei.
De menționat este că banca nu percepe comision nici atunci când primiți bani, respectiv vi de face o plată intra sau interbancară.
Volksbank
Cei care vor să deschidă un cont și un card de debit la Volksbank vor avea de suportat un cost total anual de 27 de lei. Suma provine din comisionul lunar de administrare a contului, de 2,5 lei.
Pe de altă parte, banca oferă o dobândă anuală de 3% pentru sumele din cont.
Retragerile de numerar de la ATM-urile băncii sunt comisionate cu 0%, în timp ce retragerile de la bancomatele altor bănci sunt comisionate cu 0,5% și cu o sumă fixă de 0,5 sau 2,5 lei, în funcție de bancă.
Ca beneficiu, banca oferă, o dată pe lună, o retragere gratuită de la ATM-ul altei bănci.
În ceea ce privește încasările, cele intrabancare nu sunt comisionate, în timp ce sumele de peste 10.000 de lei, virate prin alte bănci au un comision cuprins între 3 și 10 lei.
Astfel, pentru încasările interbancare mai mici sau egale cu 10.000 de lei se oprește un comisioan de 3 lei, pentru cele cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei, comisionul este de 5 lei, iar pentru ce depășește 50.000 de lei, banca va opri 10 lei.
OTP Bank
În ciuda retragerilor gratuite de la propriile ATM-uril, la OTP Bank, administrarea contului curent ajunge să aibă un cost anual de 79,96 lei.
Acestuia i se adaugă taxa de emitere a cardului de debit, în valoare de 10 lei, și o taxă de administrare de 9,96 lei.
Atenție, însă că retragerile de numerar de la ATM-urile băncii sunt lipsite de comisioane doar în cazul cardurilor de convenție salarială sau de pensie. În alte condiții, banca specifică că sumele retrase se comisioanează cu 0,2% și cu 0,5% + 2,5 lei, în cazul în care se folosesc bancomatele altor bănci.
În schimb, încasările inter și intrabancare sunt lipsite de costuri.
SURSA YahooNews
Kira Kyralina, regia Dan Pita
Filmul Kira Kiralina, in regia lui Dan Pita va rula in cinematografele din toata tara incepand cu 5 septembrie.
Din distributie fac parte: Iulia Dumitru, Stefan Iancu, Corneliu Ulici si Iulia Cirstea
Pe scurt, povestea suna cam asa: Doua frumuseti balcanice, fiica si mama, vazute prin ochii fiului, respectiv fratelui – Dragomir.
La portile Orientului, in orasul port la Dunare, Braila, pe la inceputul secolului XX, doua femei, eroinele ecranizari, cauta si ofera placeri, acceptandu-si destinul tragic.
Baza acestui film o constituie opera scriitorului brailean, Panait Istrati, cel care a scos la lumina lumea misterioasa, plina de farmec de acum mai bine de 100 de ani…
In aceasta ecranizare se poate vedea: „Dunărea cu frumuseţile şi tainele ei, pădurea, dar şi casele unde se petrec lucruri groaznice dar nerostite, nearătate, care se lasă doar ghicite”
Asadar, din 5 septembrie, in cinematografele romanesti se poate vedea filmul Kira Kyralina, in regia lui Dan Pita!
Nu pierdeti aceasta ocazie!
CAS la angajatori, redus din octombrie.
Angajatorii vor plăti o contribuţie mai mică la Casa de Asigurări de Sănătate. De exemplu, pentru un salariu de 2.200 de lei, angajatorii vor plăti, din octombrie, o contribuţie de 347 de lei la CAS, faţă de 457 de lei în prezent, potrivit unui calcul efectuat de avocatnet.ro.
Plenul Senatului a votat astăzi proiectul de lege privind reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajatori. Documentul va fi trimis spre aprobare Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Preşedintele Băsescu, care a întors legea în Parlament săptămânile trecute, nu are dreptul a repeta acest gest.
În prezent, Codul fiscal prevede ca pentru sistemul public de pensii cotele contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) sunt:
– 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
– 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
– 41,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator.
Aceste valori ar putea fi modificate prin proiectul de lege. Astfel, potrivit noilor reglementari, cotele CAS se vor reduce faţă de actualele valori cu cinci puncte procentuale la angajator, dupa cum urmează:
– 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
– 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
– 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator.
Noile valori ale CAS ar urma să se aplice începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2014.
Câteva exemple:
SURSA: avocat.net
borceablog 